Arena Chișinău: Avocat, despre preluarea operelor fără acordul proprietarului

Expertul, într-o intervenție pentru ZdG, susține că pentru a prelua și difuza unui public inclusiv un material video, este nevoie de acordul în scris al autorului.  Explicațiile vin în contextul disputei dintre Ziarul de Gardă și Andrian Candu, președintele Parlamentului R. Moldova.

Ion Țigănaș: „Eu pot să vă expun doar prevederile legale și ce presupun asemenea fapte. Am înțeles că în acest caz este vorba despre o preluare a unor imagini care aparțineau altor companii din Franța și că nu a existat acordul. La fel ca în Franța, în R. Moldova funcționează o lege a drepturilor de autor, adoptată în 2010. Legea are scopul de a proteja creația intelectuală, să protejeze tot ce crează autorul sau titularii de drepturi. Legea aceasta exprimă o prevedere generală, că autorul acționează ca un proprietar asupra creației pe care o face el. El este administratorul de bază al creației și are posibilitatea s-o utilizeze personal, s-o transmită altor persoane, să interzică altor persoane, să permită altor persoane. Deci, el se poziționează exact ca un proprietar de orice bun, doar că în cazul dat nu vorbim despre un bun material, dar vorbim despre un bun intelectual. Prin prisma normelor respective, s-ar prezuma că orice persoană care vrea să utilizeze o operă, indiferent care e aceasta, fie că e operă scrisă, muzicală, fotografică sau audiovizuală, ca în cazul nostru, legea spune că este necesar acordul autorului sau titularului de drepturi asupra operei date. Acordul ăsta, potrivit legilor naționale, este stipulat în articolul 30-31, trebuie să fie în formă scrisă. Deci, trebuie să fie, propriu-zis, un contract de autor, prin care titularul de drepturi transferă o parte din drepturile de autor pentru altă persoană. Asta spune legislația națională”.

Dacă nu ai acest acord, ce riscă o persoană?

„Conform legii drepturilor de autor, este indicat că persoana care încalcă drepturile de autor este pasibilă de răspundere civilă, contravențională sau penală. Asta presupune că în ordine civilă, titularul de drepturi poate solicita celui care i-a încălcat drepturile, anumite despăgubiri, care, în conformitate cu art 63 din legea drepturilor de autor, poate să varieze de la 500 de lei până la 500 de mii de lei pentru un drept încălcat. Dacă vorbim despre răspundere contravențională, ea e prevăzută de art. 96 din Codul Contravențional, care stabilește o pedeapsă cu amendă. Răspunderea penală este mult mai drastică. O găsiți în art. 185, indice 1, din Codul Penal. Acolo amenda este mult mai usturătoare și poate ajunge până la 11 mii de unități convenționale, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau privațiune de libertate, de la 3 la 5 ani. Astea sunt normele legale în cazul constatării unor încălcări”, explică avocatul.

ZdG a prezentat acestuia un exercițiu imaginar, despre un politician dintr-o altă țară care prezintă într-o conferință de presă imagini video cu un proiect al unei arene, despre care menționează că sunt din surse publice, dar nu indică sursa acelor imagini. Totodată, el taie o bucată din acel video original și îl încarcă pe site-ul partidului, la fel, fără a indica sursa. În același timp, scrie că acela este conceptul arenei orașului în care va activa. Este asta o încălcare?

Ion Țigănaș: „În cazul dat eu văd 3 drepturi încălcate. În primul rând, dreptul la reproducerea operei. Persoana ce a făcut? Ea a reprodus o operă care nu-i aparține pe calculatorul său. Apoi, se încalcă dreptul la demonstrarea publică a operei. El a demonstrat-o unui public anumit. Al treilea drept încălcat se referă la integritatea operei, care este un drept moral al autorului, care stabilește că nici o persoană nu poate  modifica opera autorului. Dvs ați spus că din opera originală a fost luată doar o parte, fiind tăiată. Legea interzice asemenea practici, pentru că autorul dacă a făcut-o într-o anumită formă, ea anume în acea formă trebuie să rămână”.

Cine poate lua măsuri?

Ion Țigănaș: „AGEPI nu are tangeță cu acest caz. Aici, fie poliția sau procuratura se autosesizează, fiindcă au acest drept, fie aceste două autorități sunt sesizate de către titularul de drepturi. Dacă titularul de drepturi din Franța este interesat să-și protejeze drepturile în cazul respectiv, atunci, prin intermediul unui avocat din R. Moldova, fac sesizările corespunzătoare, fie la aceste două autorități, dacă vor să se instrumenteze niște cauze penale sau contravenționale, fie merg în instanța de judecată pe o cauză civilă”.

Vedeți detalii pe ZdG.